marți, 4 octombrie 2011

Diferenţa dintre furazolidon şi furadan

Constanţa, dimineaţă, vânt puternic, durerea de cap rezistă.
Intru în farmacie.
În faţa mea un domn la vreo 50-60 de ani. Deh, nu mă pricep foarte bine la vârste aşa că am ales să bag o marjă de eroare de 10 ani acolo...  Acu', poate omul avea 65, pana mea.
Discuţie între nene şi duduia farmacistă.
Nenea: Duduie, daţi-mi ceva care seamană la nume cu ce o să vă zic io, da? Nu ştiu cum se zice da' le potriveşti matale.
Duduia: spuneţi, vă rog.
Nenea: anşea, boto... dodină vreau. Şi e ca rivanolu'.
Duduia: betadină?
Nenea: anşea, duduie, beta..., fir-ar beta... dodina ei să fie dară. Aia e. Că bagă şi ăştia nişte nume de zici că toţi ne naştem cu şcoli de doctori.
Ia farmacista o sticluţă de pe raft, o pune într-o punguţă de hârtie pe care scria "furazolidon", încasează banii şi-i dă omului produsul.
Simpaticul domn ia punguţa şi începe să citească ce scrie pe ea, în timp ce-şi aştepta restul. Se chinuie el acolo, pe silabe, apoi pe litere, la care:
- Hiiii, dragă duduie, da' io n-am cerut aşa ceva. Doamne iartă-mă, ce să fac io cu d-ăsta de se dă prin agricultură? Apară şi păzeşte-mă. Ce, botodina d-ăsta e? Furada.. zolin, d-ăsta? Apăi dacă-i aşa, io nu mai vreau. Asta-i otravă, duduie. Dacă din greşeală dau pe la gură? Apăra-mă şi păzeşte-mă. Nu mai vreau, duduie, sunt om bătrân, mai dau pe lângă (???), mai uit, nu mai văd cum trebe...
Dă-i şi explică-i omului că furazolidonul nu e furadan şi că nu se foloseşte în agricultură, explică-i că aia e doar o pungă cu diverse reclame la anumite produse, că nu are nicio legătură cu ce a cerut el, bla, bla, ham-ham, hanga-panga.
Deja îmi simţeam capul mai greu decât toată farmacia, cu tot cu rafturi, de aş fi recurs fără să stau pe gânduri la metoda cu furadan, parol.
Într-un final înţelege şi el cum stă treaba:
Nenea: apăi, de, nu vă supăraţi pe mine, da' am şi io nişte cunoştinţe de medicină de numa'. Iar când am văzut acolo furada... zolin d-ăla, am zis, hait, stai că nu-i a bună. Ăsta omoară oameni, dom'le. M-am speriat, duduie, ce să mai. Nu vă supăraţi pe mine, la revedere.
Spuneţi voi de nu-i simpatic. Spuneţi voi de mai merita să iau în calcul o banală durere de cap când omul ăla se gândea la chestii de viaţă şi de moarte. Hai, spuneţi voi.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Ai o părere?

toateBlogurile.ro